qr-code 5 PA

Blenchi bèrdè / Blauwstaartsmaragdkolibrie / Blue-tailed emerald

Chlorostilbon mellisugus

E blenchi bèrdè ta esun mas chikitu i mas komun di e dos espesienan di blenchi ku tin lokalmente (e otro espesie ta e dòrnasol). E para akí ta debe su nòmber na su bunita koló bèrdè esmeralda. Esun machu tin e koló aki na e parti ariba di su kurpa, miéntras ku e parti abou ta un poko mas kla. E hembra su koló ta generalmente ménos briante, ku lomba mas bèrdè i su parti abou shinishi. E blenchi bèrdè ta relativamente chikitu, ku un largura di kurpa entre 7 pa 9 cm, i nan por bula mashá lihé i ágil.

Ta haña e blenchi bèrdè na Norteamérika, Suramérika i den karibe. Nan ta habitá selvanan tropikal, boske, mondi, sabana, kuránan di kas i áreanan urbano. Hopi biaha bo ta mira nan den kurá i parke kaminda tin hopi flor. E espesie di para akí ta ta brui na Kòrsou i por opserv’é henter aña. Paga bon tinu ora e matanan ta tur na flor. Pa mas informashon  E ta sintié mas na kas den áreanan seku i habrí ku hopi mata di sumpiña i kaktus. Pa mas informashon https://ebird.org/species/blteme1/CW

Stockfoto
Portèt: Robyn Fidanque

Chipe kabes abou / Black-and-white warbler / Bonte zanger

Mniotilta varia

E chipe kabes abou ta un para di kanto chikitu i bibítu ku un patronchi di strepi pretu ku blanku distintivo. E kabes, lomba i alanan di tantu e machu komo e muhé, ta strepi pretu ku blanku. E machu su koló ta mas skur na e parti ariba di su kurpa.

Bo ta haña e para aki na gran parti di Norteamérika. Den invierno nan ta bula pa Sentroamérika, parti nòrt di Suramérika i Karibe. Nan ta biba den mondi i den pal’i mangel.

E chipe kabes abou ta konosí pa su manera di buska su kuminda kual ta bestia ku ta lastra i por distingui’é fásilmente for di otro espesie di para, manera e barika hel, ku ta presente na gran kantidat den Kabouterbos. Nan ta subi tronkon i ramanan di palu i ta saka insektonan for di bou’i kaska di palu i den skernan den palu.

Mayoria biá bo ta topa e chipe kabes abou den diferente habitat durante su migrashon invernal. E ta un bishitante iregular for di Norteamérika i ku frekuensia hende sa opservá e para akí su so. Durante su migrashon e por keda kòrtiku asina den un área pa rekobrá energia i rápidamente sigui su kaminda. Den Kabouterbos, sa opservá e chipe kabes abou repetidamente na lugánan unda hopi para di kanto, manera e barika hel i e warbler hel ta aktivo. Durante e periodo di migrashon bo no sá nunka kiko pa spera den gruponan di para di kanto, pues semper tira un bon bista rondo di bo. Pa mas informashon https://ebird.org/species/bawwar/CW

Wikipedia, Rhododendrites
Wikipedia, William H. Majoros

Kuku mangel / Mangrove Cuckoo / Mangrovekoekoek

Coccyzus minor

E kuku di mangel ta un espesie di para ku ta haña prinsipalmente den mondi di pal’i mangel i áreanan di kosta. E para akí su lomba, ala i rabu ta maron-shinishi, miéntras ku su barika i pechu ta blanku. Ademas, e kuku di mangel tin un strepi pretu rònt di su wowo ku ta ekstendé te na su garganta. Parti ariba di su pik ta pretu i hel na e parti abou. Ademas di su strepi di wowo distintivo i su boka di dos koló, e tin tambe un rabu largu di kual e parti abou ta kubrí ku mancha blanku.

Bo ta haña e kuku di mangel den áreanan di kosta na e partinan sùit di norteamérika i na e partinan nòort di suramérika. Manera e nòmber ta indiká, e para akí ta biba prinsipalmente den mondi di pal’í mangel, pero tambe den áreanan di kosta papá ku awa manera muras.

Den Kabouterbos hopi biaha a opservá e kuku di mangel kantu di e talütnan largu di dam den e palunan di manzaliña kaminda e ta yag riba insektonan grandi pa karga energia pa su migrashon. E para akí ta ketu durante su periodo di migrashon i p’esei por ta difísil pa opservá. E kuku di mangel ta un bishitante no mashá regular for di otro islanan di Karibe i Florida, ku bo por mirá na kantidat limitá henter aña. Pa mas informashon https://ebird.org/species/mancuc/CW

Portèt: Javier Diaz
Portèt: Javier Diaz

Ondersteund door WordPress | Thema: Baskerville 2 door Anders Noren.

Omhoog ↑